Si fiindca timpu-mi joaca feste si azi ma simt pierdut in stele, vise si nesansa, imi amintesc de versuri de demult zambind la raza mea maiastra. Si raza mea e plina de speranta… 
Petale de lacrimi plutesc printre nori
– risipa de ploi sub soarele stins;
Prin ganduri zburau mai pasnic cocori,
Doar dorul de tine mai este aprins.
Si pene si puf prin aripi mai zboara
– ale mele aripi sunt frante si grele;
Iubirea de tine a-nceput sa ma doara.
Ma sting, fara ploi, langa visele mele.
Departe prin stele tu zbori si nu-ti pasa
– mai cade un astru cand trist e un inger;
Durerea din inima ta nu ma lasa,
Presari pe mormantu-mi petele de sanger.
Tarziu s-a facut peste marea de stele
– cu visele mele nu stii ce sa faci.
Te pierzi si te stingi si tu printre ele,
Iti ploua din aripi cu petale de maci.
15 Comments
ce frumos mai scrii …:D
Foarte frumos!
BGC – asa cum ma stii. Multumesc mult!
Silving – multumesc frumos!
Unele dintre cele mai bune versuri citite in ultima vreme(si n-au fost deloc putine).
Hmm, ziceai ca ti-ar mai trebui putina sare? nu cred, e foarte bine asa.
Elena
Te salut, Ionut, iti multumesc mult!
Adidasi – te salut. Multumesc.
Elena – He, he poate sa mai adaug putin piper? Multumesc frumos!
De ce crezi ca-ti lipseste ceva?
"Orice samanta poarta in ea promisiunea a o suta de paduri."
Purtam in noi "eu-l" potential, asa ca…le avenm pe toate, trebuie doar sa constientizam asta.
Sa-ti fie bine!
Elena
Superb, Tudor!
Mi-e dor de poezie…
Ar trebui să scrii mai des, iar apoi ai putea publica un volum! 🙂
Elena – iti dau dreptate. Asa este. Multumesc mult de tot.
Lăcry – mii de multumiri. Numai bine!
Pătrăţel – asa este, as putea sa scriu mai des, din nefericire nu se intampla… Totusi, ramn "deschis" si pe aproape. Multumesc frumos.