Pilda cu șoimul care hrănește un pui de cioară
Început de an sub semnul binelui
Începutul unui nou an este mereu un prilej să ne facem unii altora urări de bine, sănătate și prosperitate. Urări alese, cuvinte, mari. toți le rostim, toți le primim. Câți oare le conștientizăm? Câte dintre elene ajung are la inimă? Conștientizați urarea și lăsați-o să intre în inima voastră împreună cu bucuria. Începeți cu un zâmbet. Odată cu zâmbetul e mai ușor să accepți bucuria, iar când ești bucuros e mai ușor să conștientizezi pe aproapele tău. Astfel și urările vor fi mai credibile, mergând direct la suflet. Prin acest gând mi-am amintit o pildă pe care am citit-o când eram copil, fără să îi pot înțelege pe atunci morala. Sunt convins însă că voi, cititorii mei, veți înțelege exact la ce se referă povestioara:
Pilda cu șoimul care hrănește un pui de cioară
Un pusnic mergea pe cărarea lui prin mijlocul pădurii, în înălțimea munților unde își ducea pusnicia. Din văzduhul senin coborî deodată un vultur cu ceva de mâncare în ciocul său uriaș. Se îndreptă spre un cuib de ciori aflat pe creanga unui copac și lăsă puiul de cioară să-i mănânce din plisc.
Pusnicul se opri minunându-se:
– Un șoim ar fi luat puiul cel slab pradă pentru puii săi. Astă nu e un șoim adevărat, ci un semn de la Dumnezeu. Ce pot eu să învăț din Semnul acesta?
S-a așezat astfel pusnicul să se gândească, la adăpostul pădurii, căzând în rugăciuni pentru o cugetare înțeleaptă. Și s-a gândit:
– Înțeleg că Domnul are grijă de făpturile sale și le hrănește și deopotrivă le are în grijă. De azi voi înceta să am grijă de mine, pentru că Domnul nu mă va abandona niciodată. Mă preocupam prea mult de mine. Prea mult timp risipit pentru a căuta mâncare în loc să mă rog;
– De astăzi nu mă voi preocupa de chilia mea și nu voi renunța așa ușor în a mă ridica din rugăciunea mea către Tine, Doamne.
Astfel pusnicul rămase pironit în locul unde se așezase să cugete. Trei zile și trei nopți nu se clinti și nu se opri din rugăciune, convins fiind că asta i-a cerut Domnul să facă prin semnul trimis. Și cum stătea nemișcat în rugăciune, fără să se îndure să ia măcar o îmbucătură de mâncare sau vreo gură de apă, istovit de puteri și prea slăbit să mai miște vreo mână, căzu pe o parte și adormi somn adânc.Atunci, pe măsură ce dormea atât de adânc un înger coborî lângă dânsul de nu știa dacă e aievea sau un vis.
Și îngerul grăi către pusnic:
– Adevărat este că semnul era pentru tine, dar tu ai ales să urmezi exemplul puiului de cioară, în loc să urmezi exemplul șoimului!
Și pusnicul s-a trezit și a înțeles că ”nu poți să te dăruiești lui Dumnezeu, dacă nu te dăruiești în întregime oamenilor” și mai apoi, nu poți să aspiri la dragostea lui Hristos și în același timp să ai relații nesăbuite cu semenii tăi. Nu câștigi un om cu răutatea, ci cu bunătatea, la fel cum nu te duci la Hristos țipând.
Nici nu trebuie să te grăbești să îndrepți pe omul de lângă tine. Trăiește cu el, acceptă-l cu greșelile lui și Domnul îl va schimba dacă trebuie. Iubindu-ți aproapele cu bunătate, îți deschide Calea spre Dumnezeu cu inima luminată. Să ne iubim, așadar, aproapele, fără reproșuri, fără judecată, cu bucuria acceptării, ca să ne deschidem calea spre adevărata mântuire…
Cu acest gând încep nou an, să fim mai buni, să ne avem în pace unii pe alții, acceptându-ne așa cum suntem. Vă doresc bucurie. Indiferent de boală, greutăți sau crize. Optimiști, împreună suntem mai puternici, iar răul printre noi nu își va avea locul.
Pilda este inclusă și în noua mea carte: Primii pași alături de Tine
Detalii despre cărți găsiți AICI .
O poveste mai veche, pentru a ne aminti cât de mult avem și ce puțin prețuim: Poveste parfumată de Viață /
